orasul revelatiei

am tot auzit expresia drumuri ca dupa bombardament. acum m-am convins in propria experienta ce inseamna aceasta. ploaia a spalat gropi noi si adanci in drumul si asa prost din oraselul prafuit pe care-l vizitam din cand in cand, atunci cand chiar nu puteam evita sa-mi vad rudele din partea sotiei. un targ din apropierea granitei cu ucraina, cu o piata plina de tigani, vamesi pe strazi si multe femei la volanul unor masini scumpe sau de transport. un orasel in care praful scartie in butoanele telefonului, scrasneste intre dinti si se depune in pantofi.
te opresti brusc cu nasul in spatele unei femei masive si nehotarate in mijlocul unei multimi care te duce, lenes, dar cu forta greu de oprit. "Morojna vrei?" intreaba femeia, oprita din senin, un baiat imberb dar dezvoltat fizic. si atunci iti dai seama cat de simplu e, de fapt totul. pur si simplu te opresti in mijlocul viermuielii din jurul tau si nu mai cauti sublimul, oricum si l-ar putea imagina fiecare dintre noi, nu mai cauti marile victorii si, mai ales, recunoasterea lor,--- si intrebi in glas. da^ ce-ar fi sa mananc o morojna? uite asa trece viata.